Normarea muncii

Potrivit art. 39 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, salariatului ii revine obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului.

Art. 126 din Codul muncii defineste norma de munca drept cantitatea de munca necesara pentru efectuarea operatiunilor sau lucrarilor de catre o persoana cu calificare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala, in conditiile unor procese tehnologice si de munca determinate.

Norma de munca cuprinde:

- timpul productiv, respectiv timpul in care lucratorul executa lucrari,

- timpul pentru intreruperi impuse de desfasurarea procesului tehnologic,

- timpul pentru pauze legale in cadrul programului de munca, spre exemplu pauza de masa.

Normarea muncii se aplica tuturor categoriilor de salariati.

Normele de munca se exprima sub forma de norme de timp, norme de productie, norme de personal, sfere de atributii sau sub alte forme corespunzatoare specificului fiecarei munci.

Reexaminarea normelor de munca este posibila atat la cererea patronului, cat si a sindicatului.

Exista aceasta posibilitate cand, de exemplu, se constata ca normele de munca nu asigura un grad complet de ocupare al timpului de lucru ori cand acestea duc la o solicitare excesiva a lucratorului sau cand se fac dotari tehnice, tehnologice la nivelul locului de munca si vechile norme de munca nu mai corespund acestor noi conditii.